WPPConnect de pe npm a distribuit un infostealer: schimbați secretele de pe orice gazdă care l-a rulat

La 23:31 UTC, pe 15 noiembrie, a fost publicată versiunea 2.4.1 a pachetului npm @wppconnect-team/wppconnect. Conține un fișier numit dist/utils/diagnostics.js, pe care dist/controllers/browser.js îl importă prin require, deci codul rulează imediat ce aplicația importă biblioteca. La 03:09 UTC, pe 16 noiembrie, a urmat @wppconnect/server 2.10.82, cu propriul dist/util/diagnostics.js. Acesta este încărcat din dist/server.js și rulează la pornirea serverului. Când a fost trimis raportul către baza de date OpenSSF malicious-packages, 2.4.1 era încă tag-ul latest de pe npm, deci un simplu npm install l-ar fi descărcat.
Modulul este simplu și periculos. Colectează toate variabilele de mediu, fișierele .env, .env.local și .env.production, config.js, config.json și ormconfig.json, plus fișierele de token-uri ale sesiunii WhatsApp din tokens/ și wppconnect_tokens/. Află IP-ul public al gazdei prin api.ipify.org și trimite totul ca document către un bot Telegram hardcodat. Înainte de orice, așteaptă un interval aleatoriu de 30–240 de secunde. Încarcă datele cel mult o dată la 24 de ore per gazdă, urmărind asta printr-un fișier marker .wpp-diag din directorul temporar al sistemului, și rămâne inactiv pe runnere CI și pe gazde de tip sandbox sau de test.
Partea care mă deranjează cel mai mult
Changelog-ul. Notele de lansare ale WPPConnect pentru v2.4.1 spun „add environment diagnostics utility for support reports” și „load environment diagnostics on browser module init”. Acesta este modulul malițios, descris în limbaj obișnuit de mentenanță. Le spunem clienților să citească notele de lansare înainte de upgrade. Cine a făcut asta aici ar fi dat din cap și ar fi mers mai departe.
Apoi, evaziunea. Ocolirea CI-ului și a sandbox-urilor înseamnă că payload-ul rămâne inactiv exact acolo unde majoritatea echipelor își rulează verificările automate. Întârzierea aleatorie păcălește orice instrument de analiză dinamică ce urmărește un proces câteva secunde și îl declară curat. Cine a construit asta știa cum sunt verificate pachetele și a proiectat totul ca să le ocolească.
Lista țintelor este și ea bine aleasă. ormconfig.json conține de obicei credențialele bazei de date. .env.production conține tot restul. Token-urile de sesiune WhatsApp mă îngrijorează însă mai mult. În funcție de cum își stochează integrarea sesiunea, acele fișiere pot fi suficiente ca altcineva să acționeze drept numărul vostru de business fără să atingă telefonul. Pentru un bot de suport sau un serviciu de notificări, asta înseamnă clienți care primesc mesaje de la un număr în care au încredere, trimise de cineva pe care nu-l cunoașteți.
Cine este expus
Sunteți expuși dacă importați @wppconnect-team/wppconnect, rulați @wppconnect/server sau implementați orice al cărui interval de versiuni s-ar fi putut rezolva la 2.4.1 sau 2.10.82 după sfârșitul zilei de 15 noiembrie. Laptopurile dezvoltatorilor contează. Cum modulul evită intenționat CI-ul, mașinile locale și serverele de producție sunt locurile probabile unde a rulat.
Un furnizor de securitate, Flatt Security, raportează de asemenea că mai multe tag-uri ale imaginii Docker wppconnect/wppconnect-server sunt infectate și declanșează payload-ul la pornirea containerului, și că un asset de release nightly de pe GitHub conținea același cod. Nu am văzut o a doua sursă care să confirme, dar dacă rulați acel container, aș presupune că sunteți afectați până demonstrați contrariul.
Ce faceți azi
- Găsiți versiunile. Rulați
npm ls @wppconnect-team/wppconnect @wppconnect/serverîn fiecare proiect care le folosește și căutați cu grep în lockfile-uri2.4.1și2.10.82lângă numele acestor pachete. Verificați și imaginile deployate, nu doar repository-ul. - Căutați markerul. Un fișier
.wpp-diagîn directorul temporar (de obicei/tmppe Linux) este un semn clar că încărcarea a rulat. Un fișier lipsă nu dovedește nimic, pentru că un container repornit sau un director temporar curățat îl șterge. - Schimbați tot ce se afla în variabile de mediu sau în aceste fișiere de configurare pe orice gazdă afectată: parole de baze de date, chei cloud, token-uri API, credențiale SMTP, chei de plăți. Nu așteptați mai întâi confirmarea exfiltrării. Rotirea vă costă o după-amiază. Dacă o săriți, poate costa mult mai mult.
- Închideți sesiunile WhatsApp. Ștergeți directoarele de token-uri, deconectați dispozitivul asociat din telefon și asociați din nou de pe o instalare curată.
- Verificați log-urile de egress pentru conexiuni către api.telegram.org și api.ipify.org de la servere care n-au ce căuta acolo.
- Fixați o versiune verificată. Flatt Security indică 2.4.0 și 2.10.81 drept ultimele versiuni sigure. Este o singură sursă, așa că comparați singuri conținutul pachetelor publicate înainte să vă bazați pe ele.
Ce am schimba după curățenie
În misiunile noastre de pentesting, primul lucru pe care îl căutăm după ce ajungem pe o mașină este exact această listă: mediul, fișierele .env, configurările ORM. Atacatorii merg acolo pentru că acolo își țin toți secretele. Acest payload doar automatizează pasul pe care un tester uman l-ar face manual. Este și primul lucru pe care îl verificăm într-un audit de securitate cloud, și rareori arată bine.
Din munca noastră cu PHP și Docker pe aplicații cloud, remedierea banală care ar fi atenuat acest atac este filtrarea egress. Un container cu o integrare WhatsApp trebuie să comunice cu WhatsApp și cu propriul backend. Nu are nevoie de Telegram sau de un serviciu de căutare IP. Blocarea implicită a traficului de ieșire pe workload-urile de producție transformă multe payload-uri de supply chain în cereri HTTP eșuate și o linie de log pe care puteți configura alerte. Credențialele de scurtă durată ajută și ele. O parolă de bază de date care expiră într-o oră este o problemă mult mai mică atunci când se scurge.
La partea mobilă cred că echipele subestimează riscul. În proiectele noastre native iOS și Android, mai ales în sănătate și e-commerce, integrarea de mesagerie aproape niciodată nu stă în aplicație. Rulează pe un mic serviciu Node configurat cândva de cineva, care ține sesiunea pentru numărul de business. Aplicația primește review-uri, audituri și pentesturi. Micul serviciu primește npm install și un cron job. Dacă produsul vostru trimite mementouri de programări sau actualizări de comenzi pe WhatsApp, găsiți azi acea mașină.
Încă un obicei util: nu luați o versiune nou-nouță a unei dependențe în clipa în care apare. O întârziere de câteva zile până când versiunile noi ajung în producție înseamnă că, de obicei, altcineva găsește primul versiunea otrăvită. Nu oprește un atacator răbdător, dar ar fi ținut 2.4.1 departe de majoritatea serverelor.
Dacă rotirea secretelor într-o grămadă de servicii Node, fără o imagine clară despre ce gazdă a rulat ce versiune, vi se pare familiară, hai să vorbim.